15 Acum de aceea, dacă am venit să vorbesc acest lucru domnului meu împăratul, este pentru că poporul m-a înfricoşat; şi roaba ta a spus: Voi vorbi acum împăratului; poate că împăratul va împlini cererea roabei sale.
16 Pentru că împăratul va asculta, pentru a elibera pe roaba sa din mâna omului care voieşte să mă nimicească pe mine împreună cu fiul meu din moştenirea lui Dumnezeu.
17 Atunci roaba ta a spus: Cuvântul domnului meu, împăratul, va fi acum mângâietor; precum un înger al lui Dumnezeu, aşa este domnul meu, împăratul, discernând binele şi răul; de aceea Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine.
18 Atunci împăratul a răspuns şi a zis femeii: Nu îmi ascunde, te rog, lucrul despre care te voi întreba. Şi femeia a spus: Să vorbească acum domnul meu împăratul.
19 Şi împăratul a spus: Nu este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea? Şi femeia a răspuns şi a zis: Precum sufletul tău trăieşte, domnul meu, împărate, nimeni nu se poate întoarce la dreapta sau la stânga de la toate câte a spus domnul meu împăratul, pentru că servitorul tău, Ioab, el mi-a cerut şi el a pus toate aceste cuvinte în gura roabei tale;
20 Pentru a da această formă cuvântării a făcut servitorul tău Ioab acest lucru; şi domnul meu este înţelept, conform înţelepciunii unui înger al lui Dumnezeu, pentru a şti toate lucrurile care sunt pe pământ.
21 Şi împăratul i-a spus lui Ioab: Iată acum, am făcut acest lucru; du-te de aceea, adu înapoi pe tânărul Absalom.