22 Şi David i-a spus lui Itai: Du-te şi treci înainte. Şi Itai ghititul a trecut înainte, el şi toţi oamenii lui şi toţi micuţii care erau cu el.
23 Şi toată ţara plângea cu voce tare şi tot poporul trecea; împăratul de asemenea a trecut peste pârâul Chedron şi tot poporul a trecut înainte, spre calea pustiei.
24 Şi, iată, Ţadoc de asemenea şi toţi leviţii erau cu el, purtând chivotul legământului lui Dumnezeu; şi au pus jos chivotul lui Dumnezeu; şi Abiatar s-a urcat, până când tot poporul din cetate a terminat de trecut.
25 Şi împăratul i-a spus lui Ţadoc: Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate; dacă voi găsi favoare în ochii Domnului, el mă va aduce înapoi şi mi-l va arăta şi pe el şi locuinţa sa;
26 Dar dacă el va spune astfel: Nu găsesc plăcere în tine; iată-mă, să îmi facă ce i se pare bine.
27 Şi împăratul a spus de asemenea preotului Ţadoc: Nu eşti tu un văzător? Întoarce-te în pace în cetate şi cei doi fii ai voştri cu voi, Ahimaaţ, fiul tău, şi Ionatan, fiul lui Abiatar.
28 Vedeţi, eu voi rămâne în câmpia pustiei, până va veni un cuvânt de la voi ca să îmi dea de veste.