2 Şi împăratul i-a chemat pe gabaoniţi şi le-a spus; (acum, gabaoniţii nu erau dintre copiii lui Israel, ci din rămăşiţa amoriţilor; şi copiii lui Israel le juraseră; dar Saul a căutat să îi ucidă în zelul său pentru copiii lui Israel şi Iuda.)
3 De aceea David a spus gabaoniţilor: Ce să fac pentru voi? Şi cu ce să fac ispăşirea, ca să binecuvântaţi moştenirea Domnului?
4 Şi gabaoniţii i-au spus: Nu avem nevoie nici de argint nici de aur de la Saul sau de la casa lui, nici să omori pentru noi vreun om din Israel. Iar el a spus: Ceea ce veţi spune, aceea voi face pentru voi.
5 Şi ei au răspuns împăratului: Omul care ne-a mistuit şi a plănuit împotriva noastră ca să fim nimiciţi de a mai rămâne în vreunul din ţinuturile lui Israel,
6 Să ne fie daţi şapte bărbaţi dintre fiii lui şi îi vom spânzura înaintea Domnului la Ghibea lui Saul, pe care Domnul l-a ales. Şi împăratul a spus: Îi voi da.
7 Dar împăratul a cruţat pe Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul Domnului care era între ei, între David şi Ionatan, fiul lui Saul.
8 Dar împăratul a luat pe cei doi fii ai lui Riţpa, fiica lui Aia, pe care ea îi născuse lui Saul, pe Armoni şi pe Mefiboşet şi pe cei cinci fii ai lui Mical, fiica lui Saul, pe care ea îi crescuse pentru Adriel, fiul lui Barzilai meholatitul.