32 Şi l-au îngropat pe Abner în Hebron; şi împăratul şi-a ridicat vocea şi a plâns la mormântul lui Abner; şi tot poporul a plâns.
33 Şi împăratul a plâns pentru Abner şi a spus: A murit Abner precum moare un prost?
34 Mâinile tale nu erau legate, nici picioarele tale puse în cătuşe; precum cade un om înaintea oamenilor stricaţi, astfel ai căzut tu. Şi tot poporul a plâns din nou pentru el.
35 Şi când tot poporul a venit să îl facă pe David să mănânce mâncare pe când era încă ziuă, David a jurat, spunând: Astfel să îmi facă Dumnezeu şi încă mai mult, dacă voi gusta pâine sau orice altceva, până când soarele apune.
36 Şi tot poporul a observat aceasta şi le-a plăcut, la fel cum tot ce făcea împăratul plăcea întregului popor.
37 Fiindcă tot poporul şi tot Israelul au înţeles în acea zi că nu a fost de la împărat să ucidă pe Abner, fiul lui Ner.
38 Şi împăratul a spus servitorilor săi: Nu ştiţi că un prinţ şi un mare om a căzut în această zi în Israel?