8 S-au abătut repede de pe calea pe care le-am poruncit-o; ei şi-au făcut un viţel turnat şi i s-au închinat şi i-au sacrificat şi au spus: Aceştia sunt dumnezeii tăi, Israele, care te-au scos din ţara Egiptului.
9 Şi Domnul i-a spus lui Moise: Am văzut acest popor şi, iată, acesta este un popor îndărătnic;
10 De aceea, acum lasă-mă, ca furia mea să se încingă împotriva lor şi să îi mistui; şi voi face din tine o naţiune mare.
11 Şi Moise a implorat pe Domnul Dumnezeul său şi a spus: Doamne, de ce se încinge furia ta împotriva poporului tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu o mână tare?
12 Pentru ce să vorbească egiptenii şi să spună: Pentru nenorocire i-a scos afară, ca să îi ucidă în munţi şi să îi mistuie de pe faţa pământului? Întoarce-te de la furia ta înverşunată şi pocăieşte-te de acest rău împotriva poporului tău.
13 Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, servitorii tăi, cărora le-ai jurat prin tine însuţi şi le-ai spus: Voi înmulţi sămânţa ca stelele cerului şi toată această ţară despre care am vorbit o voi da seminţei voastre şi o vor moşteni pentru totdeauna.
14 Şi Domnul s-a pocăit de răul pe care s-a gândit să îl facă poporului său.