19 Şi când făpturile vii mergeau, roţile mergeau lângă ele; şi când făpturile vii erau înălţate de la pământ, roţile erau înălţate.
20 Oriunde îi era dat duhului să meargă, mergeau, într-acolo îi era dat duhului lor să meargă; şi roţile erau înălţate în faţa lor, pentru că duhul făpturilor vii era în roţi.
21 Când acelea mergeau, acestea mergeau; şi când acelea stăteau, acestea stăteau; şi când acelea erau înălţate de la pământ, roţile erau înălţate în faţa lor, pentru că duhul făpturilor vii era în roţi.
22 Şi asemănarea întinderii deasupra capetelor făpturilor vii era precum culoarea unui cristal înfricoşător întins peste capetele lor, deasupra.
23 Şi sub întindere erau aripile lor întinse, una către cealaltă; fiecare avea două, care acopereau de partea aceasta şi fiecare avea două, care acopereau de partea aceea, trupurile lor.
24 Şi când ele mergeau, am auzit vuietul aripilor lor, ca vuietul unor ape mari, ca vocea Celui Atotputernic, vocea unei vorbiri, ca zgomotul unei oştiri; când stăteau în picioare, îşi lăsau în jos aripile.
25 Şi era o voce de pe întinderea care era peste capetele lor, când stăteau în picioare şi îşi lăsau în jos aripile.