11 Şi avea toiege puternice pentru sceptrele celor care conduceau şi statura ei era înălţată printre ramurile dese şi se arăta în înălţimea ei cu mulţimea ramurilor ei.
12 Dar a fost smulsă în furie, a fost doborâtă la pământ şi vântul de est i-a uscat rodul; toiegele ei puternice au fost frânte şi vestejite; focul le-a mistuit.
13 Şi acum ea este sădită în pustie, într-un pământ uscat şi însetat.
14 Şi focul a ieşit dintr-un toiag al ramurilor ei, care i-a mâncat rodul, astfel încât ea nu mai are niciun toiag puternic să fie sceptru pentru a conduce. Aceasta este plângere şi plângere va fi.