6 Nu la multe popoare, cu o vorbire străină şi cu o limbă grea, ale căror cuvinte nu le poţi înţelege. Într-adevăr, dacă te-aş fi trimis la ele ţi-ar fi dat ascultare.
7 Dar casa lui Israel refuză să îţi dea ascultare, pentru că ei refuză să îmi dea ascultare, pentru că toată casa lui Israel este neruşinată şi cu inima împietrită.
8 Iată, ţi-am făcut faţa tare împotriva feţelor lor şi fruntea tare împotriva frunţilor lor.
9 Ca un diamant mai tare decât cremenea ţi-am făcut fruntea; nu te teme de ei, nici nu te descuraja din cauza privirilor lor, deşi ei sunt o casă răzvrătită.
10 Mai mult, el mi-a spus: Fiu al omului, primeşte în inima ta toate cuvintele mele pe care ţi le voi vorbi şi ascultă-le cu urechile tale.
11 Şi du-te, mergi la cei din captivitate, la copiii poporului tău şi vorbeşte-le şi spune-le: Astfel spune Domnul Dumnezeu; fie că vor asculta sau fie că se vor feri.
12 Atunci duhul m-a ridicat şi am auzit înapoia mea o voce a unei mari vijelii, spunând: Binecuvântată fie gloria Domnului, din locaşul său.