6 Dar a fost astfel, că în anul al douăzeci şi treilea al împăratului Ioas, preoţii nu reparaseră spărturile casei.
7 Atunci împăratul Ioas a chemat pe Iehoiada preotul şi pe ceilalţi preoţi şi le-a spus: De ce nu aţi reparat spărturile casei? De aceea, să nu mai primiţi banii de la cunoscuţii voştri, ci să îi daţi pentru spărturile casei.
8 Şi preoţii au consimţit să nu mai primească bani de la popor, nici să repare spărturile casei.
9 Dar preotul Iehoiada a luat o ladă şi a făcut o gaură în capacul ei şi a pus-o lângă altar, pe partea dreaptă cum cineva intră în casa Domnului; şi preoţii care păzeau uşa puneau în ea toţi banii care erau aduşi în casa Domnului.
10 Şi a fost astfel, când ei au văzut că erau mulţi bani în ladă, că scribul împăratului şi marele preot se urcau şi puneau în pungi şi cântăreau banii care erau găsiţi în casa Domnului.
11 Şi dădeau banii, cântăriţi fiind, în mâinile acelora care făceau lucrarea, care aveau supravegherea casei Domnului; şi ei îi împărţeau tâmplarilor şi constructorilor care lucrau la casa Domnului,
12 Şi pietrarilor şi cioplitorilor în piatră şi pentru a cumpăra lemnărie şi piatră cioplită, pentru a repara spărturile casei Domnului şi pentru tot ce era pus pentru casă pentru a o repara.