1 Atunci Elisei a spus: Ascultaţi cuvântul Domnului. Astfel spune Domnul: Mâine, pe timpul acesta, se va vinde o măsură de floarea făinii cu un şekel şi două măsuri de orz cu un şekel, la poarta Samariei.
2 Atunci un domn, pe mâna căruia împăratul se rezema, a răspuns omului lui Dumnezeu şi a zis: Iată, dacă Domnul ar face ferestre în cer, ar putea să se întâmple acest lucru? Iar el a spus: Iată, tu vei vedea aceasta cu ochii tăi, dar nu vei mânca din ea.
3 Şi erau patru oameni leproşi la intrarea porţii; şi ei au spus unul către altul: De ce să şedem aici până vom muri?
4 Dacă vom spune: Să intrăm în cetate, atunci foametea este în cetate şi vom muri acolo; şi dacă şedem aici, murim de asemenea. Şi acum veniţi şi să ne aruncăm în oştirea sirienilor, dacă ne lasă în viaţă, vom trăi; şi dacă ne ucid, vom muri.
5 Şi s-au ridicat în amurg, pentru a merge la tabăra sirienilor; şi au venit la marginea taberei sirienilor; iată, nu era niciun om acolo.
6 Pentru că Domnul făcuse tabăra sirienilor să audă un zgomot de care şi un zgomot de cai, zgomotul unei mari oştiri; şi ei au spus unul către altul: Iată, împăratul lui Israel a angajat împotriva noastră pe împăraţii hitiţilor şi pe împăraţii egiptenilor pentru a veni asupra noastră.
7 Şi s-au ridicat şi au fugit în amurg şi şi-au lăsat corturile lor şi caii lor şi măgarii lor, tabăra precum era, şi au fugit să îşi scape viaţa.
8 Şi când aceşti leproşi au venit la marginea taberei, au intrat într-un cort şi au mâncat şi au băut şi au luat de acolo argint şi aur şi haine şi au mers şi le-au ascuns; şi au venit din nou şi au intrat într-un alt cort şi au luat de acolo, şi au mers şi au ascuns şi pe acestea.
9 Atunci au spus unul către altul: Nu facem bine; aceasta este o zi de veşti bune şi noi tăcem, dacă rămânem până la lumina dimineţii, vreo ticăloşie va veni asupra noastră; şi acum veniţi, să mergem şi să spunem casei împăratului.
10 Astfel ei au venit şi au strigat către portarul cetăţii; şi le-au spus oamenilor cetăţii, zicând: Am ajuns la tabăra sirienilor şi, iată, nu era nimeni acolo, nici voce de om, ci caii legaţi şi măgarii legaţi şi corturile precum erau.
11 Iar el a chemat portarii; şi ei au istorisit aceasta înăuntrul casei împăratului.
12 Şi împăratul s-a ridicat noaptea şi a spus servitorilor săi: Vă voi arăta acum ce ne-au făcut sirienii. Ei ştiu că noi suntem flămânzi; de aceea au ieşit din tabără pentru a se ascunde în câmp, spunând: Când ei ies din cetate, îi vom prinde vii şi vom intra în cetate.
13 Şi unul dintre servitorii lui a răspuns şi a zis: Să ia cineva, te rog, cinci din caii rămaşi, care au rămas în cetate (iată, ei sunt ca toată mulţimea lui Israel care a rămas în ea: iată, spun, ei sunt ca toată mulţimea israeliţilor care este mistuită); şi să îi trimitem şi să vedem.
14 Ei au luat de aceea doi cai de la care; şi împăratul a trimis după oştirea sirienilor, spunând: Mergeţi şi vedeţi.
15 Şi au mers după ei până la Iordan; şi, iată, toată calea era plină de hainele şi vasele pe care sirienii le aruncaseră în graba lor. Şi mesagerii s-au întors şi au spus împăratului.
16 Şi poporul a ieşit şi a prădat corturile sirienilor. Astfel o măsură de floarea făinii s-a vândut cu un şekel şi două măsuri de orz pentru un şekel, conform cuvântului Domnului.
17 Şi împăratul a rânduit pe domnul pe mâna căruia s-a rezemat, să aibă sarcina porţii; şi poporul l-a călcat în picioare la poartă şi el a murit, precum spusese omul lui Dumnezeu, care vorbise când coborâse împăratul la el.
18 Şi s-a întâmplat precum omul lui Dumnezeu vorbise către împărat, spunând: Două măsuri de orz cu un şekel şi o măsură de floarea făinii cu un şekel vor fi mâine pe timpul acesta la poarta Samariei.
19 Şi acel domn răspunsese omului lui Dumnezeu şi zisese: Şi, iată, dacă Domnul ar face ferestre în cer, ar putea fi acest lucru? Şi el a spus: Iată, tu vei vedea aceasta cu ochii tăi, dar nu vei mânca din ea.
20 Şi astfel i s-a întâmplat, pentru că poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a murit.