1 În anul al douăzeci şi treilea al lui Ioas, fiul lui Ahazia, împăratul lui Iuda, Ioahaz, fiul lui Iehu, a început să domnească peste Israel, în Samaria, şi a domnit şaptesprezece ani.
2 Şi a făcut ce este rău înaintea ochilor Domnului şi a urmat păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască; nu s-a depărtat de ele.
3 Şi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel, şi el i-a dat în mâna lui Hazael, împăratul Siriei, şi în mâna lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, în toate zilele lor.
4 Şi Ioahaz a implorat pe Domnul şi Domnul i-a dat ascultare, pentru că a văzut oprimarea lui Israel, pentru că împăratul Siriei îi oprima.
5 (Şi Domnul a dat lui Israel un salvator, astfel încât ei au ieşit de sub mâna sirienilor; şi copiii lui Israel au locuit în corturile lor ca înainte.
6 Totuşi, ei nu s-au depărtat de păcatele casei lui Ieroboam, care a făcut pe Israel să păcătuiască: ci au umblat în ele; şi de asemenea dumbrava Astarteei a rămas în Samaria.)
7 Nici nu i-a lăsat din popor lui Ioahaz decât cincizeci de călăreţi şi zece care şi zece mii de pedeştri, pentru că împăratul Siriei îi nimicise şi îi făcuse ca ţărâna prin vânturare.