30 Nici nu lăsaţi pe Ezechia să vă facă să vă puneţi încrederea în Domnul, spunând: Domnul ne va elibera într-adevăr şi această cetate nu va fi dată în mâna împăratului Asiriei.
31 Nu daţi ascultare lui Ezechia, fiindcă astfel spune împăratul Asiriei: Faceţi pace cu mine aducându-mi un cadou şi ieşiţi la mine şi veţi mânca, fiecare din viţa lui şi fiecare din smochinul lui, şi veţi bea, fiecare din apele izvorului său,
32 Până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca ţara voastră, o ţară a grânelor şi a vinului, o ţară a pâinii şi a viilor, o ţară a măslinilor de untdelemn şi a mierii, ca să trăiţi şi să nu muriţi; şi nu daţi ascultare lui Ezechia, când el vă convinge, spunând: Domnul ne va elibera.
33 A scăpat vreodată, vreunul din dumnezeii naţiunilor, ţara lui din mâna împăratului Asiriei?
34 Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei şi ai Ivei? Au scăpat ei Samaria din mâna mea?
35 Cine sunt aceia dintre toţi dumnezeii ţărilor, care au scăpat ţara lor din mâna mea, ca Domnul să scape Ierusalimul din mâna mea?
36 Dar poporul a tăcut şi nu i-a răspuns niciun cuvânt, fiindcă porunca împăratului era, zicând: Să nu îi răspundeţi.