1 Şi s-a întâmplat, când împăratul Ezechia a auzit aceasta, că şi-a sfâşiat hainele şi s-a acoperit cu pânză de sac şi a intrat în casa Domnului.
2 Şi a trimis pe Eliachim, care era peste casă şi pe Şebna, scribul, şi pe bătrânii preoţilor, acoperiţi cu pânză de sac, la profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
3 Şi ei i-au zis: Astfel spune Ezechia: Această zi este o zi de necaz şi de mustrare şi de blasfemie; deoarece copiii au ajuns la naştere şi nu este putere pentru a naşte.
4 Poate că Domnul Dumnezeul tău va auzi toate cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să ocărască pe Dumnezeul cel viu; şi va mustra cuvintele pe care Domnul Dumnezeul tău le-a auzit; de aceea înalţă rugăciunea ta pentru rămăşiţa care a rămas.
5 Astfel servitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia.
6 Şi Isaia le-a zis: Astfel să spuneţi stăpânului vostru: Astfel spune Domnul: Nu te teme de cuvintele pe care le-ai auzit, cu care servitorii împăratului Asiriei m-au blasfemiat.