17 În adevăr, Doamne, împăraţii Asiriei au nimicit naţiunile şi ţările lor,
18 Şi au aruncat pe dumnezeii lor în foc, pentru că ei nu erau dumnezei, ci lucrarea mâinilor oamenilor, lemn şi piatră: de aceea i-au nimicit.
19 Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, te implor, salvează-ne din mâna lui, ca toate împărăţiile pământului să ştie că tu, numai tu, eşti Domnul Dumnezeu.
20 Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia, spunând: Astfel spune Domnul Dumnezeul lui Israel: Am auzit ce mi te-ai rugat referitor la Sanherib, împăratul Asiriei.
21 Acesta este cuvântul pe care Domnul l-a spus referitor la el: Fecioara, fiica Sionului, te-a dispreţuit şi a râs de tine în batjocură; fiica Ierusalimului şi-a scuturat capul spre tine.
22 Pe cine ai ocărât şi ai blasfemiat tu? Şi împotriva cui ţi-ai înălţat tu vocea şi ţi-ai ridicat ochii în înalt? Împotriva Celui Sfânt al lui Israel.
23 Prin mesagerii tăi tu ai ocărât pe Domnul şi ai spus: Prin mulţimea carelor mele m-am urcat pe înălţimea munţilor, pe coastele Libanului, şi voi tăia cedrii înalţi ai acestuia şi brazii săi cei aleşi; şi voi intra până la locuinţele graniţelor lui şi în pădurea Carmelului său.