15 Şi s-a întors la omul lui Dumnezeu, el şi toată ceata lui, şi a venit şi a stat în picioare înaintea lui şi a zis: Iată acum cunosc că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel; şi acum, te rog, primeşte un dar de la servitorul tău.
16 Dar el a spus: Precum Domnul trăieşte înaintea căruia stau în picioare, nu voi primi. Iar el l-a constrâns să ia; dar Elisei a refuzat.
17 Şi Naaman a spus: Să nu se dea atunci, te rog, servitorului tău din pământul acesta povara a doi catâri? Pentru că servitorul tău nu va mai oferi de acum înainte nici ofrandă arsă, nici sacrificiu altor dumnezei, ci Domnului.
18 În acest lucru Domnul să ierte pe servitorul tău: că atunci când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo şi se sprijină de mâna mea şi eu mă prosternez în casa lui Rimon: când mă prosternez eu însumi în casa lui Rimon, Domnul să ierte pe servitorul tău în acest lucru.
19 Iar el i-a spus: Du-te în pace. Astfel a plecat de la el o bucată de cale.
20 Dar Ghehazi, servitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a spus: Iată, stăpânul meu a cruţat pe Naaman, acest sirian, neprimind din mâinile lui ceea ce a adus; precum Domnul trăieşte, voi alerga după el şi voi lua ceva de la el.
21 Astfel Ghehazi l-a urmat pe Naaman. Şi, când Naaman l-a văzut alergând după el, a coborât din car să îl întâlnească şi a spus: Este totul bine?