2 Şi sirienii ieşiseră în cete şi aduseseră captivă o tinerică din ţara lui Israel; şi ea servea soţiei lui Naaman.
3 Şi ea a spus stăpânei sale: Dacă ar fi voit Dumnezeu ca domnul meu să fie cu profetul din Samaria! El l-ar vindeca de lepra sa.
4 Şi unul a intrat şi a spus domnului său, zicând: Aşa şi aşa a zis tânăra care este din ţara lui Israel.
5 Şi împăratul Siriei a zis: Du-te, mergi, şi eu voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel. Şi el a plecat şi a luat cu el zece talanţi de argint şi şase mii de monede de aur şi zece schimburi de haine.
6 Şi a adus scrisoarea împăratului lui Israel, spunând: Acum, când această scrisoare ajunge la tine, iată, am trimis pe servitorul meu Naaman la tine, ca să îl vindeci de lepra lui.
7 Şi s-a întâmplat, după ce împăratul lui Israel a citit scrisoarea, că şi-a sfâşiat hainele şi a spus: Sunt eu Dumnezeu, ca să omor sau să înviez, că acest om trimite la mine să vindec un om de lepra lui? De aceea luaţi aminte, vă rog, şi vedeţi cum caută ceartă împotriva mea.
8 Şi s-a întâmplat, când Elisei, omul lui Dumnezeu, a auzit că împăratul lui Israel şi-a sfâşiat hainele, că a trimis la împărat, spunând: Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l să vină la mine şi va cunoaşte că este un profet în Israel.