7 Şi s-a întâmplat, după ce împăratul lui Israel a citit scrisoarea, că şi-a sfâşiat hainele şi a spus: Sunt eu Dumnezeu, ca să omor sau să înviez, că acest om trimite la mine să vindec un om de lepra lui? De aceea luaţi aminte, vă rog, şi vedeţi cum caută ceartă împotriva mea.
8 Şi s-a întâmplat, când Elisei, omul lui Dumnezeu, a auzit că împăratul lui Israel şi-a sfâşiat hainele, că a trimis la împărat, spunând: Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l să vină la mine şi va cunoaşte că este un profet în Israel.
9 Astfel Naaman a venit cu caii săi şi cu carul său şi a stat în picioare la uşa casei lui Elisei.
10 Şi Elisei a trimis un mesager la el, spunând: Du-te şi spală-te de şapte ori în Iordan, şi carnea ta îşi va reveni şi vei fi curat.
11 Dar Naaman s-a înfuriat şi a plecat şi a zis: Iată, eu gândeam: El va ieşi negreşit la mine şi va sta în picioare şi va chema numele Domnului Dumnezeului său şi îşi va legăna mâna asupra locului şi va vindeca pe cel lepros.
12 Nu sunt Abana şi Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele lui Israel? Nu aş putea să mă spăl în ele şi să fiu curat? Astfel el s-a întors şi a plecat în furie.
13 Şi servitorii lui s-au apropiat şi i-au vorbit şi au spus: Tatăl meu, dacă profetul ţi-ar fi cerut să faci vreun lucru mare, nu l-ai fi făcut? Cu cât mai mult atunci, când îţi spune: Spală-te şi fii curat?