29 Astfel noi am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat; şi i-am zis a doua zi: Dă pe fiul tău, ca să îl mâncăm, dar ea a ascuns pe fiul ei.
30 Şi s-a întâmplat, când împăratul a auzit cuvintele femeii, că şi-a sfâşiat hainele; şi trecea pe zid şi poporul privea şi, iată, el avea pânză de sac pe interior, pe carnea lui.
31 Atunci el a spus: Dumnezeu să îmi facă astfel şi încă mai mult, dacă va rămâne pe el în această zi capul lui Elisei, fiul lui Şafat.
32 Dar Elisei şedea în casa lui şi bătrânii şedeau cu el; şi împăratul a trimis un om înaintea sa; dar înainte ca mesagerul să vină la el, a spus bătrânilor: Vedeţi cum acest fiu de ucigaş a trimis să îmi ia capul? Priviţi, când mesagerul vine, închideţi uşa şi opriţi-l la uşă; nu este sunetul picioarelor stăpânului său înapoia lui?
33 Şi în timp ce încă vorbea cu ei, iată, mesagerul a coborât la el; iar împăratul a spus: Iată, acest rău este de la Domnul; ce să mai aştept de la Domnul?