1 Atunci Elisei a vorbit femeii pe al cărui fiu îl înviase, spunând: Ridică-te şi du-te, tu şi casa ta, şi locuieşte temporar oriunde poţi să locuieşti temporar, pentru că Domnul a chemat o foamete; şi aceasta va veni de asemenea asupra ţării şapte ani.
2 Şi femeia s-a ridicat şi a făcut după spusa omului lui Dumnezeu; şi a mers ea şi casa ei şi a locuit temporar în ţara filistenilor şapte ani.
3 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul celor şapte ani, că femeia s-a întors din ţara filistenilor; şi a ieşit să strige către împărat pentru casa ei şi pentru pământul ei.
4 Şi împăratul vorbea cu Ghehazi, servitorul omului lui Dumnezeu, zicând: Spune-mi, te rog, toate lucrurile mari pe care Elisei le-a făcut.
5 Şi s-a întâmplat, pe când istorisea el împăratului cum înviase un trup mort la viaţă, că, iată, femeia, pe al cărei fiu îl înviase, a strigat către împărat pentru casa ei şi pentru pământul ei. Şi Ghehazi a spus: Domnul meu, împărate, aceasta este femeia şi acesta este fiul ei pe care Elisei l-a înviat.
6 Şi când împăratul a întrebat pe femeie, ea i-a istorisit. Astfel împăratul i-a rânduit un anumit ofiţer, spunând: Întoarce-i tot ce era al ei şi toate roadele pământului începând din ziua în care ea a părăsit ţara, chiar până acum.
7 Şi Elisei a venit la Damasc; şi Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav; şi i s-a spus, zicând: Omul lui Dumnezeu a venit aici.