12 Căci omul deşert ar fi înţelept, deşi omul se naşte ca mânzul unei măgăriţe sălbatice.
13 Dacă îţi pregăteşti inima şi îţi întinzi mâinile spre el,
14 Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe şi să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
15 Fiindcă atunci îţi vei ridica faţa fără pată; da, vei fi neclintit şi nu te vei teme;
16 Deoarece îţi vei uita nefericirea şi ţi-o vei aminti ca ape care trec;
17 Şi vârsta ta va fi mai senină ca miezul zilei; vei străluci, vei fi ca dimineaţa.
18 Şi vei fi în siguranţă, pentru că este speranţă; da, vei săpa împrejurul tău şi te vei odihni în siguranţă.