Iov 15 RFB13

1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns şi a zis:

2 Ar trebui să rostească un om înţelept cunoaştere deşartă şi să îşi umple pântecele cu vântul de est?

3 Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?

4 Da, tu lepezi teama şi opreşti rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.

5 Căci gura ta îţi rosteşte nelegiuirea şi alegi limba celor vicleni.

6 Propria ta gură te condamnă şi nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.

7 Eşti tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?

8 Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Şi opreşti tu înţelepciunea pentru tine?

9 Ce cunoşti tu, ce noi nu cunoaştem? Ce înţelegi tu, ce nu este în noi?

10 Cu noi sunt deopotrivă cei cărunţi şi cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.

11 Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?

12 De ce te poartă departe inima ta? Şi spre ce clipesc ochii tăi,

13 De îţi întorci duhul împotriva lui Dumnezeu şi laşi astfel de vorbe să iasă din gura ta?

14 Ce este omul ca să fie curat? Şi cel născut din femeie, ca să fie drept?

15 Iată, el nu îşi pune încrederea în sfinţii săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.

16 Cu cât mai scârbos şi murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?

17 Îţi voi arăta, ascultă-mă; şi ceea ce am văzut voi vesti.

18 Ceea ce înţelepţii au istorisit de la părinţii lor şi nu au ascuns;

19 Cărora singuri pământul le-a fost dat şi niciun străin nu a trecut printre ei.

20 Cel stricat se tăvăleşte în durere toate zilele sale şi numărul anilor este ascuns opresorului.

21 Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.

22 El nu crede că se va reîntoarce din întuneric şi este aşteptat de sabie.

23 El rătăceşte departe pentru pâine, spunând: Unde este? El ştie că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.

24 Necaz şi chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.

25 Căci îşi întinde mâna împotriva lui Dumnezeu şi se întăreşte împotriva celui Atotputernic.

26 El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;

27 Deoarece îşi acoperă faţa cu grăsimea lui şi face cute de grăsime pe coapsele lui.

28 Şi locuieşte în cetăţi pustii şi în case pe care nimeni nu le locuieşte, care sunt gata să devină mormane de pietre.

29 El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârşirea ei pe pământ.

30 Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale şi prin răsuflarea gurii sale se va duce el.

31 Să nu se încreadă cel înşelat în deşertăciune, fiindcă deşertăciunea va fi recompensa lui.

32 Ea se va împlini înaintea timpului său şi ramura lui nu va fi verde.

33 Îşi va scutura strugurele necopt precum viţa şi îşi va lepăda floarea precum măslinul.

34 Căci adunarea făţarnicilor va fi pustiită şi focul va mistui corturile mituirii.

35 Ei concep ticăloşie şi aduc deşertăciune şi pântecele lor pregăteşte înşelăciune.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42