2 Unii mută pietrele de hotar; ei cu violenţă iau turme şi păşunea lor.
3 Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanţie.
4 Ei abat pe nevoiaş de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
5 Iată, asemenea măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să îşi facă lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia aduce hrană pentru ei şi pentru copiii lor.
6 Ei îşi culeg fiecare nutreţul său în câmp şi adună recolta viei celor stricaţi.
7 Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu au acoperământ pe frig.
8 Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munţilor şi îmbrăţişează stânca din lipsa unui adăpost.