6 Când îmi spălam paşii cu unt şi stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
7 Când ieşeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
8 Tinerii mă vedeau şi se ascundeau; şi bătrânii se ridicau şi stăteau în picioare.
9 Prinţii îşi opreau vorbirea şi îşi puneau mâna la gura.
10 Nobilii îşi reţineau vocea şi limba li se lipea de cerul gurii.
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; şi când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga şi pe cel fără tată şi pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.