1 Dar acum cei ce sunt mai tineri decât mine mă iau în derâdere, pe ai căror părinţi i-aş fi dispreţuit încât să îi aşez cu câinii turmei mele.
2 Da, la ce mi-ar folosi tăria mâinilor lor, în cei care bătrâneţea a pierit?
3 Singuri, din lipsă şi foamete, fugind în pustie de mult pustiită şi secătuită.
4 Care taie nalbă de pe lângă tufişuri şi rădăcini de ienupăr ca hrană a lor.
5 Ei au fost alungaţi dintre oameni, (care au strigat după ei ca după un hoţ);