22 Să îmi cadă braţul din umărul meu şi braţul să îmi fie frânt din os.
23 Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare şi din cauza înălţimii lui nu am putut îndura.
24 Dacă am făcut aurul speranţa mea, sau am spus aurului pur: Tu eşti încrederea mea;
25 Dacă m-am bucurat că bogăţia mea era mare şi că mâna mea a obţinut mult,
26 Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
27 Şi inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
28 Şi aceasta ar fi nelegiuire ce trebuie pedepsită de judecător; fiindcă aş fi negat pe Dumnezeu de sus.