4 După acesta răcneşte o voce, el tună cu vocea maiestăţii sale; şi nu le va opri când se aude vocea sa.
5 Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înţelegem.
6 Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte şi ploii mari a tăriei sale.
7 El sigilează mâna fiecărui om, ca toţi oamenii să cunoască lucrarea lui.
8 Atunci fiarele intră în vizuini şi rămân în locurile lor.
9 Din sud vine vârtejul de vânt, şi frigul din nord.
10 Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; şi lăţimea apelor este strâmtată.