9 Când i-am făcut norul veşmânt şi întunericul gros faşă pentru ea,
10 Şi am spart pentru ea locul meu hotărât şi am pus drugi şi porţi,
11 Şi am spus: Până aici să vii, dar nu mai departe; şi aici să fie oprite mândrele tale valuri?
12 Ai poruncit tu dimineţii în zilele tale; și ai făcut răsăritul să îşi cunoască locul,
13 Ca să apuce marginile pământului; şi cei stricaţi să fie scuturaţi de pe el?
14 Este întors ca lutul în sigiliu; şi ei stau în picioare ca un veşmânt.
15 Şi celor răi lumina le este oprită şi braţul înalt va fi frânt.