21 Chiar dacă eu aş fi desăvârşit, totuşi nu mi-aş cunoaşte sufletul, mi-aş dispreţui viaţa.
22 Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimiceşte pe cel desăvârşit şi pe cel stricat.
23 Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 Pământul este dat în mâna celor stricaţi; el acoperă feţele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde şi cine este el?
25 Acum zilele mele sunt mai iuţi decât un alergător; ele zboară şi nu văd nimic bun.
26 Au trecut precum corăbiile iuţi, precum acvila care se grăbeşte la pradă.
27 Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea şi mă voi mângâia;