7 Dar nu aveau nici un copil, fiindcă Elisabeta era stearpă și amândoi erau acum înaintați în vârstă.
8 Într-o zi, în timp ce Zaharia era de slujbă, pentru că venise rândul cetei lui să slujească înaintea lui Dumnezeu,
9 a ieșit la sorți, după obiceiul preoției, să intre în Templul Domnului ca să tămâieze.
10 La ora tămâierii, toată mulțimea poporului se ruga afară.
11 Atunci i s-a arătat un înger al Domnului, stând în picioare la dreapta altarului tămâierii.
12 Când l-a văzut, Zaharia s-a tulburat și l-a cuprins frica.
13 Dar îngerul i-a zis: – Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan.