Luca 12 NTR

Ipocrizia fariseilor

1 Între timp, mulțimea s-a adunat cu miile, așa că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

3 De aceea orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină și orice ați șoptit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor.

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

5 Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeți!

6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni? Și totuși nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

7 Cât despre voi, chiar și firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii!

8 Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în fața oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

9 Însă cel care se va lepăda de Mine în fața oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cu privire la cum vă veți apăra sau ce veți spune,

12 pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.“

Pilda bogatului nesăbuit

13 Cineva din mulțime I-a zis: – Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!

14 Dar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?!

15 Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!“

16 Și le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belșug.

17 El se gândea în sine însuși și zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

18 Atunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele.

19 Apoi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te!’»

20 Dar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

21 Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!“

Despre îngrijorări

22 Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca!

23 Căci viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

24 Uitați-vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările!

25 Și apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieții lui?!

26 Deci dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?!

27 Uitați-vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

28 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor?!

29 Nu căutați ce să mâncați și ce să beți, nici nu fiți îngrijorați,

30 căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele.

31 Căutați în schimb Împărăția Lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția!

33 Vindeți-vă bunurile și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoț și unde n-o distruge nici o molie.

34 Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră!

Îndemn la veghere

35 Coapsele să vă fie încinse și lămpile aprinse,

36 întocmai ca acelor oameni care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni și va bate la ușă.

37 Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească!

38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiți sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

39 Să știți că, dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, (ar veghea și) n-ar lăsa să i se spargă casa.

40 Deci, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă așteptați!“

Sclavul credincios și înțelept

41 Petru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?

42 Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

43 Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa!

44 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

45 Dar dacă sclavul acela își zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,

46 stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care nu o știe. El îl va tăia în două și-i va stabili partea la un loc cu necredincioșii.

47 Sclavul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

48 Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.

Nu pacea, ci dezbinarea

49 Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins!

50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

52 Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.

53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei.

Înțelegând vremurile

54 Apoi le-a mai zis mulțimilor: „Când vedeți un nor ridicându-se la apus, ziceți imediat: «Vine ploaia!» și așa se întâmplă.

55 Iar când vântul suflă din sud, ziceți: «Va fi arșiță!» și așa se întâmplă.

56 Ipocriților! Înfățișarea cerului și a pământului știți s-o deosebiți, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiți?

57 Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept?

58 În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ți silința, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare!

59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton!“

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24