1 Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate.
2 Și iată că un om numit Zacheu, care era șeful colectorilor de taxe și era bogat,
3 căuta să vadă care este Isus, dar nu putea din cauza mulțimii, căci era mic de statură.
4 Atunci el a alergat înainte și s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe drumul acela urma să treacă.
5 Când a ajuns Isus în locul acela, s-a uitat în sus și i-a zis: – Zacheu, dă-te jos repede, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta!
6 Zacheu s-a dat repede jos din copac și L-a primit cu bucurie.
7 Când au văzut acest lucru, toți au început să murmure și să zică: „A intrat să poposească la un om păcătos!“
8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului și I-a zis: – Iată, Doamne, jumătate din posesiunile mele le dau celor săraci, iar dacă am înșelat pe cineva cu ceva îi dau înapoi de patru ori mai mult!
9 Isus i-a zis: – Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, deoarece și el este un fiu al lui Avraam!
10 Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.
11 În timp ce ascultau aceste lucruri, El a continuat prin a le spune o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu urma să se arate imediat.
12 Așadar le-a zis: „Un nobil a plecat într-o țară îndepărtată ca să preia un regat și apoi să se întoarcă.
13 I-a chemat pe zece dintre sclavii lui, le-a dat zece mine și le-a zis: «Folosiți-le în negoț până când mă întorc eu!»
14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis în urma lui o delegație să spună: «Nu vrem ca acest om să fie rege peste noi!»
15 La întoarcerea sa, după ce a preluat regatul, a spus să fie chemați sclavii aceia, cărora le dăduse banii, ca să afle cât au câștigat.
16 Primul a venit zicând: – Stăpâne, mina ta a mai adus încă zece mine!
17 Stăpânul i-a zis: – Bine, sclav bun! Pentru că ai fost credincios în lucruri mici, primește autoritate peste zece cetăți!
18 A venit al doilea și a zis: – Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci!
19 Stăpânul i-a zis și acestuia: – Primește și tu autoritate peste cinci cetăți!
20 Un altul a venit și a zis: – Stăpâne, iată-ți mina! Am ținut-o învelită într-un ștergar,
21 căci m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru, care iei ceea ce n-ai pus și seceri ceea ce n-ai semănat!
22 Stăpânul i-a zis: – Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale! Știai că sunt un om aspru, care iau ceea ce n-am pus și secer ceea ce n-am semănat?
23 Atunci de ce n-ai pus banii la bancă, pentru ca, la întoarcere, să strâng cu dobândă?!
24 Și le-a zis celor care stăteau acolo: – Luați-i mina și dați-i-o celui ce are zece mine.
25 Ei au zis: – Stăpâne, el are zece mine!
26 Vă spun că oricui are, i se va da, dar de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are!
27 Cât despre acei dușmani ai mei, care n-au vrut să domnesc eu peste ei, aduceți-i aici și omorâți-i în fața mea!“
28 După ce a spus aceste lucruri, a pornit în frunte, îndreptându-se spre Ierusalim.
29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, lângă muntele numit „al Măslinilor“, i-a trimis pe doi dintre ucenici,
30 spunându-le: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră și, în timp ce intrați în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată. Dezlegați-l și aduceți-l!
31 Dacă vă va întreba cineva: «De ce-l dezlegați?», să-i spuneți: «Domnul are nevoie de el!»“
32 Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus.
33 În timp ce dezlegau măgărușul, stăpânii acestuia i-au întrebat: – De ce dezlegați măgărușul?
34 Ei au răspuns: – Domnul are nevoie de el!
35 Și l-au adus la Isus. Apoi și-au aruncat hainele peste măgăruș și L-au așezat pe Isus deasupra lui.
36 În timp ce El mergea, oamenii își așterneau hainele pe drum.
37 Când S-a apropiat deja de povârnișul dinspre Muntele Măslinilor, toți cei din mulțimea ucenicilor, plini de bucurie, au început să-L laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38 Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul Care vine în Numele Domnului!Pace în cer și slavă în locurile preaînalte!“
39 Unii dintre fariseii din mulțime I-au zis: – Învățătorule, mustră-Ți ucenicii!
40 El a răspuns: – Vă spun că, dacă aceștia vor tăcea, pietrele vor striga!
41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea.
42 El a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu în ziua aceasta lucrurile care-ți puteau aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi!
43 Vor veni zile peste tine când dușmanii tăi vor ridica rampe de asalt împotriva ta, te vor înconjura și te vor asedia din toate părțile!
44 Te vor strivi de pământ pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea cercetării tale!“
45 A intrat în Templu și a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau acolo,
46 spunându-le: „Este scris: «Casa Mea va fi o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!“
47 Isus dădea în fiecare zi învățătură în Templu. Conducătorii preoților, cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L omoare,
48 dar nu știau cum să facă, pentru că tot poporul se ținea lipit de El, ascultându-L.