1 Le-a zis apoi ucenicilor Săi: „Este imposibil să nu vină pricini de păcătuire, dar vai de cel prin care vin!
2 Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să facă pe vreunul din acești micuți să păcătuiască!
3 Luați seama la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește, mustră-l, iar dacă se pocăiește, iartă-l!
4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: «Mă pocăiesc!», tu să-l ierți!“
5 Apostolii I-au zis Domnului: – Mărește-ne credința!
6 Domnul le-a răspuns: – Dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare!“, iar el v-ar asculta!
7 Cine dintre voi care are un sclav ce ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino îndată și așază-te să mănânci!“?!