18 Oricine cade peste piatra aceea va fi sfărâmat în bucăți, iar pe acela peste care cade ea, îl va zdrobi.“
19 Chiar în ceasul acela cărturarii și conducătorii preoților au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de popor; căci ei știau că împotriva lor spusese Isus această pildă.
20 Au început să-L urmărească îndeaproape și au trimis niște spioni, care se prefăceau că sunt oameni drepți, ca să-L prindă cu vorba și să-L poată da astfel pe mâna puterii și autorității guvernatorului.
21 Aceștia L-au întrebat: – Învățătorule, știm că vorbești și-i înveți pe oameni corect, că nu ești părtinitor, ci îi înveți calea lui Dumnezeu în adevăr.
22 Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu?
23 El însă și-a dat seama de viclenia lor și le-a zis:
24 – Arătați-mi un denar! Chipul și inscripția de pe el, ale cui sunt? – Ale Cezarului, au răspuns ei.