3 S-a suit într-una dintre bărci, care era a lui Simon, și l-a rugat s-o depărteze puțin de la țărm. Apoi S-a așezat și, din barcă, a început să dea învățătură mulțimilor.
4 Când a terminat de vorbit, i-a zis lui Simon: – Depărtează barca la apă adâncă și aruncați-vă năvoadele pentru pescuit!
5 Simon I-a răspuns: – Stăpâne, toată noaptea ne-am trudit, dar n-am prins nimic. Totuși, la cuvântul Tău, voi arunca năvoadele!
6 Au făcut așa și au prins atât de mulți pești, încât năvoadele începuseră să li se rupă.
7 Le-au făcut semn confraților lor din cealaltă barcă, să vină să-i ajute. Aceștia au venit și au umplut amândouă bărcile cu pește, până acolo încât erau să se scufunde.
8 Când Simon Petru a văzut ce s-a întâmplat, a căzut la genunchii lui Isus și I-a zis: – Doamne, pleacă de la mine, pentru că sunt un om păcătos!
9 Căci atât el, cât și cei ce erau împreună cu el fuseseră cuprinși de uimire din pricina pescuitului care avusese loc.