2 Un sclav al unui centurion, pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte.
3 Când centurionul a auzit despre Isus, i-a trimis la El pe niște bătrâni ai iudeilor, ca să-I ceară să vină și să-i vindece sclavul.
4 Ei au venit la Isus și L-au rugat stăruitor, spunând: „Este vrednic să-i îndeplinești această cerere,
5 căci iubește neamul nostru și el ne-a construit sinagoga!“
6 Isus a plecat împreună cu ei, dar n-ajunsese prea departe de casă când centurionul i-a trimis pe prietenii lui ca să-I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci eu nu sunt vrednic să intri sub acoperișul Meu!
7 De aceea nici nu m-am considerat vrednic să vin eu însumi la Tine! Ci spune un cuvânt pentru ca sclavul meu să poată fi vindecat!
8 Căci și eu, la rândulmeu, sunt un om pus sub autoritate și am și eu soldați în subordinea mea. Când spun unuia: «Du-te!», el se duce, iar când spun altuia: «Vino!», el vine. De asemenea, când spun sclavului meu: «Fă cutare lucru!», el îl face.“