10 Viu este Domnul , Dumnezeul tău, că n-a rămas nici un neam și nici un regat unde stăpânul meu să nu fi trimis să te caute; iar când spuneau că nu ești acolo, punea acel regat sau acel neam să jure că nu te-a găsit.
11 Și tu-mi ceri să merg și să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie.
12 Știu eu oare unde te va duce Duhul Domnului după ce mă voi despărți de tine? Astfel, dacă mă duc și-i spun lui Ahab, iar el nu te va găsi, mă va omorî; însă slujitorul tău se teme de Domnul din tinerețea lui.
13 Nu i s-a spus stăpânului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profeții Domnului? Am ascuns o sută dintre profeții Domnului , câte cincizeci în câte o peșteră, și i-am hrănit cu pâine și cu apă.
14 Iar tu-mi ceri să merg și să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie. Mă va omorî!
15 – Viu este Domnul Oștirilor, Căruia Îi slujesc, i-a spus Ilie, că astăzi mă voi înfățișa înaintea lui Ahab.
16 Obadia a pornit să-l întâmpine pe Ahab și să-l înștiințeze. Apoi Ahab s-a dus să-l întâlnească pe Ilie.