1 Ben-Hadad, regele Aramului, și-a strâns întreaga oștire. Însoțit de treizeci și doi de regi, cu cai și care, s-a dus, a înconjurat Samaria și a început lupta împotriva ei.
2 A trimis soli în cetate, la Ahab, regele lui Israel,
3 ca să-i spună: „Așa vorbește Ben-Hadad: «Argintul și aurul tău sunt ale mele, soțiile și cei mai buni dintre fiii tăi sunt ai mei!»“
4 Regele lui Israel a răspuns: „O, rege, stăpânul meu, eu și tot ceea ce am suntem ai tăi, precum ai spus!“
5 Solii s-au întors a doua oară și i-au spus: „Așa vorbește Ben-Hadad: «Trimisesem la tine ca să-mi dai argintul, aurul, soțiile și fiii tăi.
6 Așadar, mâine pe la această oră, ți-i voi trimite pe slujitorii mei, care vor scotoci prin palatul tău și prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe tot ce ai de valoare și vor lua cu ei.»“
7 Regele lui Israel i-a chemat pe toți cei din sfatul bătrânilor țării și le-a zis: – Vedeți cum acest om urmărește să ne facă rău, căci a trimis după soțiile, fiii, argintul și aurul meu și nu l-am refuzat!
8 – Nu-l asculta și nu cădea la învoială, au răspuns toți cei din sfatul bătrânilor și tot poporul.
9 Atunci Ahab le-a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneți-i stăpânului meu, regele: «Voi face tot ceea ce i-ai cerut slujitorului tău prima dată, dar acest lucru nu-l pot face!»“ Solii au plecat și i-au dat regelui Ben-Hadad răspunsul lui Ahab.
10 Ben-Hadad i-a trimis un alt mesaj lui Ahab și i-a zis: „Zeii să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă va rămâne în Samaria praf cât încape în mâna tuturor celor care mă urmează!“
11 Regele lui Israel a răspuns: „Spuneți-i: «Cine încinge armele să nu se laude ca cel care le pune jos!»“
12 Ben-Hadad a primit acest mesaj în timp ce stătea la băut împreună cu regii, în tabără, și le-a ordonat slujitorilor săi: „Pregătiți-vă de atac!“ Și ei s-au pregătit de atac împotriva cetății.
13 Între timp, un profet s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, și i-a zis: – Așa vorbește Domnul: „Vezi toată această mulțime mare? Astăzi o voi da în mâinile tale și vei ști că Eu sunt Domnul!“
14 – Prin cine? a întrebat Ahab. El a răspuns: – Așa vorbește Domnul : „Prin slujitorii conducătorilor de provincii!“ – Și cine va începe lupta? a întrebat Ahab. – Tu, i-a răspuns profetul.
15 Ahab i-a numărat pe slujitorii conducătorilor de provincii. Aceștia erau două sute treizeci și doi. Apoi a numărat tot poporul, pe toți israeliții. Aceștia erau șapte mii.
16 Ei au pornit pe la amiază, în timp ce Ben-Hadad se îmbăta în tabără împreună cu cei treizeci și doi de regi care-l ajutau.
17 Mai întâi au pornit slujitorii conducătorilor de provincii. Ben-Hadad a trimis niște cercetași în recunoaștere, care l-au înștiințat: – Au ieșit niște bărbați din Samaria!
18 – Dacă au ieșit pentru pace, le-a zis Ben-Hadad, prindeți-i vii, iar dacă au ieșit pentru război, prindeți-i tot vii!
19 Slujitorii conducătorilor de provincii au ieșit din cetate împreună cu oștirea care-i urma
20 și fiecare l-a lovit pe omul dinaintea lui. Arameii au luat-o la fugă, iar israeliții i-au urmărit. Însă Ben-Hadad a scăpat pe un cal împreună cu niște călăreți.
21 Regele lui Israel a înaintat și a atacat caii și carele, provocându-le arameilor o mare înfrângere.
22 Apoi, profetul s-a apropiat de regele lui Israel și i-a zis: „Du-te și întărește-te! Cercetează și vezi ce trebuie să faci, pentru că regele Aramului te va ataca din nou primăvara viitoare!“
23 Slujitorii regelui Aramului i-au spus acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munților; de aceea au fost mai tari decât noi. Dar dacă ne vom lupta cu ei în câmpie, cu siguranță vom fi mai tari decât ei.
24 Fă acest lucru: îndepărtează-i pe regi de la posturile lor și înlocuiește-i cu căpetenii.
25 Pregătește-ți, de asemenea, o oștire la fel de numeroasă ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atâția cai și tot atâtea care și să ne luptăm cu ei în câmpie. Atunci cu siguranță vom fi mai tari decât ei!“ El i-a ascultat și a făcut întocmai.
26 Primăvara următoare, Ben-Hadad i-a strâns pe aramei și s-a suit la Afek, ca să lupte împotriva lui Israel.
27 După ce au fost strânși și li s-au dat provizii, israeliții au mărșăluit ca să-i întâmpine și și-au așezat tabăra în fața lor ca două turme mici de capre, pe când arameii umpleau țara.
28 Un om al lui Dumnezeu s-a apropiat de regele lui Israel și i-a zis: „Așa vorbește Domnul : «Pentru că arameii au spus că Domnul este un Dumnezeu al munților, nu și un Dumnezeu al văilor, voi da această oștire numeroasă în mâinile tale și veți ști că Eu sunt Domnul!»“
29 Timp de șapte zile au rămas în taberele lor unii în fața altora, iar în ziua a șaptea au început lupta. Israeliții au omorât o sută de mii de pedestrași aramei într-o zi.
30 Ceilalți au fugit în cetatea Afek, unde zidul s-a prăbușit peste douăzeci și șapte de mii dintre ei. Ben-Hadad a fugit în cetate și s-a ascuns într-o odaie interioară.
31 Slujitorii săi i-au zis: „Am auzit că regii Casei lui Israel sunt îndurători. Dă-ne voie să ne punem saci pe coapse, să ne legăm cu funii la cap și să mergem la regele lui Israel! Poate că îți va cruța viața.“
32 Ei și-au înfășurat saci pe coapse și s-au legat cu funii la cap, după care s-au dus la regele lui Israel și i-au zis: – Slujitorul tău Ben-Hadad te roagă: „Cruță-mi viața!“ – Mai este încă în viață? a întrebat Ahab. Atunci este fratele meu!
33 Acești oameni au luat aceste cuvinte ca un semn bun și s-au grăbit să răspundă spunând: – Da, fratele tău Ben-Hadad! – Duceți-vă și aduceți-l la mine, le-a zis Ahab. Ben-Hadad a venit la el, iar Ahab l-a suit în carul lui.
34 Apoi Ben-Hadad i-a spus: – Îți voi înapoia cetățile pe care tatăl meu le-a luat de la tatăl tău și vei putea să-ți faci piețe în Damasc, așa cum a făcut tatăl meu în Samaria. – Eu îți voi da drumul, încheind un legământ cu tine, i-a spus Ahab. Astfel, după ce a încheiat un legământ cu el, Ahab i-a dat drumul.
35 Unul din fiii profeților i-a spus confratelui său prin Cuvântul Domnului : „Lovește-mă!“ Dar acesta nu a vrut să-l lovească.
36 „Pentru că n-ai ascultat de Cuvântul Domnului , i-a zis profetul, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu.“ Și după ce a plecat de la el, a întâlnit un leu care l-a omorât.
37 Profetul a găsit un alt om și i-a spus: „Lovește-mă!“ Acel om l-a lovit și l-a rănit.
38 Apoi profetul s-a dus și l-a așteptat pe rege, pe marginea drumului. El s-a deghizat acoperindu-și ochii cu un bandaj.
39 Când regele a trecut pe acolo, el a strigat și i-a spus regelui: – În timp ce slujitorul tău era în toiul bătăliei, un bărbat a venit și mi-a adus un captiv, spunându-mi: „Păzește-l pe acest om. Dacă va scăpa, vei răspunde cu viața pentru el sau vei plăti un talant de argint!“
40 Dar pe când slujitorul tău făcea câte ceva încoace și încolo, el a dispărut. – Aceasta îți este osânda, i-a răspuns regele lui Israel. Tu însuți ai rostit-o.
41 Îndată profetul și-a dat jos bandajul de pe ochi, iar regele lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeți.
42 – Așa vorbește Domnul , i-a spus el regelui: „Pentru că i-ai dat drumul omului pe care-l sortisem nimicirii, vei răspunde cu viața ta pentru viața lui și cu poporul tău pentru poporul lui.“
43 Regele lui Israel s-a dus și a intrat supărat și mâniat în palatul său din Samaria.