23 Slujitorii regelui Aramului i-au spus acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munților; de aceea au fost mai tari decât noi. Dar dacă ne vom lupta cu ei în câmpie, cu siguranță vom fi mai tari decât ei.
24 Fă acest lucru: îndepărtează-i pe regi de la posturile lor și înlocuiește-i cu căpetenii.
25 Pregătește-ți, de asemenea, o oștire la fel de numeroasă ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atâția cai și tot atâtea care și să ne luptăm cu ei în câmpie. Atunci cu siguranță vom fi mai tari decât ei!“ El i-a ascultat și a făcut întocmai.
26 Primăvara următoare, Ben-Hadad i-a strâns pe aramei și s-a suit la Afek, ca să lupte împotriva lui Israel.
27 După ce au fost strânși și li s-au dat provizii, israeliții au mărșăluit ca să-i întâmpine și și-au așezat tabăra în fața lor ca două turme mici de capre, pe când arameii umpleau țara.
28 Un om al lui Dumnezeu s-a apropiat de regele lui Israel și i-a zis: „Așa vorbește Domnul : «Pentru că arameii au spus că Domnul este un Dumnezeu al munților, nu și un Dumnezeu al văilor, voi da această oștire numeroasă în mâinile tale și veți ști că Eu sunt Domnul!»“
29 Timp de șapte zile au rămas în taberele lor unii în fața altora, iar în ziua a șaptea au început lupta. Israeliții au omorât o sută de mii de pedestrași aramei într-o zi.