4 Regele lui Israel a răspuns: „O, rege, stăpânul meu, eu și tot ceea ce am suntem ai tăi, precum ai spus!“
5 Solii s-au întors a doua oară și i-au spus: „Așa vorbește Ben-Hadad: «Trimisesem la tine ca să-mi dai argintul, aurul, soțiile și fiii tăi.
6 Așadar, mâine pe la această oră, ți-i voi trimite pe slujitorii mei, care vor scotoci prin palatul tău și prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe tot ce ai de valoare și vor lua cu ei.»“
7 Regele lui Israel i-a chemat pe toți cei din sfatul bătrânilor țării și le-a zis: – Vedeți cum acest om urmărește să ne facă rău, căci a trimis după soțiile, fiii, argintul și aurul meu și nu l-am refuzat!
8 – Nu-l asculta și nu cădea la învoială, au răspuns toți cei din sfatul bătrânilor și tot poporul.
9 Atunci Ahab le-a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneți-i stăpânului meu, regele: «Voi face tot ceea ce i-ai cerut slujitorului tău prima dată, dar acest lucru nu-l pot face!»“ Solii au plecat și i-au dat regelui Ben-Hadad răspunsul lui Ahab.
10 Ben-Hadad i-a trimis un alt mesaj lui Ahab și i-a zis: „Zeii să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă va rămâne în Samaria praf cât încape în mâna tuturor celor care mă urmează!“