1 Iată ce s-a întâmplat după aceste evenimente: Nabot din Izreel avea o vie în Izreel, aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei.
2 Acesta i-a zis lui Nabot: – Dă-mi mie via ta, ca să-mi slujească drept grădină de zarzavaturi, căci este aproape de palatul meu. Îți voi da în schimb o vie mai bună decât aceasta sau, dacă ți se pare mai bine, îți voi plăti în argint cât valorează.
3 – Să mă ferească Domnul să-ți dau moștenirea părinților mei, i-a răspuns Nabot.
4 Ahab s-a dus acasă supărat și mâniat din cauza cuvintelor pe care Nabot din Izreel i le spusese: „Nu-ți voi da moștenirea părinților mei!“ S-a așezat pe pat, și-a întors fața și nu a vrut să mănânce nimic.
5 Izabela, soția sa, a venit la el și l-a întrebat: – De ce ești supărat și nu mănânci nimic?