1 O profeție cu privire la Moab. „Da! Pustiit într-o singură noapte, nimicit este Ar-Moab. Da! Pustiit într-o singură noapte, nimicit este Chir-Moab.
2 Dibon se suie la templu, pe înălțimi, ca să plângă. Pe Nebo și pe Medeba, acolo se vaietă Moab. Toate capetele sunt rase și toate bărbile sunt tăiate.
3 Pe străzi umblă încinși cu saci; pe acoperișuri și în piețe toți se vaietă și se topesc de plâns.
4 Heșbon și Eleale țipă, iar glasurile lor sunt auzite până departe în Iahaț. Iată de ce luptătorii Moabului țipă având sufletul plin de groază.
5 Îmi plânge inima pentru Moab! Fugarii lui ajung până la Țoar și până la Eglat-Șelișia. Plângând, ei urcă culmea Luhitului și pe drumul Horonaimului își jelesc nimicirea.
6 Apele din Nimrim sunt secate; iarba este uscată, vegetația a pierit și nu mai există nimic verde.
7 De aceea își iau bogăția câștigată și agoniseala lorși o cară peste Pârâul Sălciilor.
8 Țipetele se aud în întreg teritoriul Moabului; vaietele ajung până la Eglaim și până la Beer-Elim.
9 Apele din Dimon sunt pline de sânge. Cu toate acestea, Eu voi aduce și mai multe asupra Dimonului – voi aduce un leu împotriva fugarilor din Moab, împotriva rămășiței din țară.