1 O profeție cu privire la pustia de lângă mare. „Așa cum se dezlănțuie vijelia în Neghev, tot astfel vine și invadatorul din pustie, dintr-o țară a terorii.
2 O viziune cumplită mi s-a arătat: trădătorul trădează, iar jefuitorul jefuiește. Atacă, Elamule! Asediază, Medio! Tot suspinul pe care ți l-a provocat îl voi opri.
3 De aceea trupul îmi este plin de durere; chinurile m-au cuprins, așa cum o cuprind pe o femeie când naște. Ceea ce aud, mă face să leșin, iar ceea ce văd, mă înspăimântă.
4 Inima mi se zbate și, de spaimă, tremur; amurgul după care tânjeam cândva a devenit o groază pentru mine.
5 Au pregătit masa, au întins păturile, mănâncă și beau. Ridicați-vă, conducători, și ungeți-vă scuturile!
6 Căci astfel mi-a vorbit Stăpânul: «Du-te și pune un străjer, care să anunțe ceea ce vede!
7 Când va vedea un car cu o pereche de cai și călăreți pe măgari și pe cămile, să asculte cu atenție, cu mare atenție!»