7 L-a lovit oare Domnul cum i-a lovit pe cei ce-l loveau? A fost el ucis cum au fost uciși cei ce-l ucideau?
8 Izgonindu-l, trimițându-l în exil, Te-ai luptat cu el! Cu suflarea Sa năprasnică l-a strămutat în ziua când a suflat vântul de răsărit.
9 Prin urmare, astfel va fi ispășită vina lui Iacov, acesta va fi rodul deplin al îndepărtării păcatului său: când El va face din toate pietrele altarelor niște pietre de var zdrobite în bucăți, nu vor mai rămâne în picioare nici așerele și nici altarele pentru tămâiere.
10 Cetatea fortificată este pustie; a ajuns o locuință abandonată și pustiită ca un deșert. Acolo pasc vițeii, acolo se odihnesc și-i mănâncă ramurile.
11 Când ramurile i se usucă, sunt rupte, iar femeile vin și fac foc cu ele. Fiindcă acesta este un popor fără minte, Creatorul lor nu va avea milă de ei, Făcătorul lor nu se va îndura de ei.
12 În ziua aceea DOMNUL va treiera de la cursul Eufratului până la Râul Egiptului, iar voi, israeliți, veți fi adunați unul câte unul.
13 În ziua aceea o trâmbiță mare va suna, iar cei ce au pierit în Asiria și cei exilați în țara Egiptului vor veni și se vor închina DOMNULUI pe muntele cel sfânt, în Ierusalim.