2 DOAMNE , fie-Ți milă de noi! Noi nădăjduim în Tine! Fii tăria noastră în fiecare dimineață! Fii izbăvirea noastră în vreme de necaz!
3 Când răsună glasul Tău, popoarele fug; când Te ridici Tu, neamurile se împrăștie.
4 Prada voastră, neamuri, este adunată așa cum o adună lăcustele; ca un roi de lăcuste așa se aruncă oamenii asupra ei.
5 DOMNUL este înălțat căci locuiește în înălțimi. El umple Sionul cu judecată și dreptate.
6 El va fi siguranță pentru vremurile tale, belșug de izbăviri, înțelepciune și cunoaștere, iar frica de DOMNUL , aceasta va fi comoara Sionului.
7 Ascultă! Vitejii lor strigă pe drumuri, iar solii păcii plâng cu amar.
8 Drumurile sunt părăsite, nici un călător nu se mai află pe ele. Legământul este rupt, martorii sunt disprețuiți, nimeni nu mai este respectat.