3 Îi urmărește, mergând în siguranță pe un drum pe unde picioarele lui n-au mai călcat.
4 Cine a făcut și a împlinit aceasta, chemând, de la început, generație după generație? Eu, DOMNUL , am fost cu cei dintâi și tot Eu voi fi și cu cei de pe urmă.»
5 Ținuturile de lângă mare văd aceasta și se înfioară; marginile pământului tremură; ei se apropie și sosesc.
6 Oamenii se încurajează între ei, spunându-și: «Fii tare!»
7 Artizanul îl încurajează pe bijutier, iar cel ce netezește cu ciocanul, pe cel ce lovește nicovala. El zice despre îmbinare: «Este bună!», după care fixează idolul în cuie ca să nu se clatine.
8 «Dar tu, Israele, robul Meu, tu, Iacove, pe care te-am ales, tu, sămânță a lui Avraam, prietenul Meu,
9 tu, pe care te-am adus de la marginile pământului și te-am chemat din colțurile sale cele mai îndepărtate, zicându-ți: ‘Tu ești robul Meu!’, pe tine te-am ales și nu te-am lepădat!