18 Ei nu cunosc, nici nu înțeleg, căci ochii le sunt acoperiți ca să nu poată vedea, iar mințile – întunecate, ca să nu poată lua aminte.
19 Nici unul nu stă să cugete; nu are cunoaștere sau discernământ ca să-și zică: «Jumătate l-am pus pe foc; pe cărbunii lui mi-am copt pâine, mi-am prăjit carne și am mâncat. Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune? Să mă prostern eu înaintea unei bucăți de lemn?»
20 El se hrănește cu cenușă și o minte înșelătoare îl conduce greșit. Nu se poate salva singur, nu poate spune: «Ceea ce țin în mână nu este oare o minciună?»
21 «Ține minte aceste lucruri, Iacove, căci tu ești robul Meu, Israele! Eu te-am modelat; ești robul Meu. O, Israele, nu te voi uita!
22 Ți-am șters nelegiuirile cum s-ar duce un nor, și păcatele cum dispare ceața. Întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat!»
23 Strigați de bucurie, ceruri, căci DOMNUL a lucrat! Strigați, adâncimi ale pământului! Izbucniți în cântec, munților! Și voi, pădurilor, cu toți copacii voștri! Căci DOMNUL l-a răscumpărat pe Iacov; El Și-a arătat slava prin Israel.
24 Așa vorbește DOMNUL , Răscumpărătorul tău, Cel Care te-a țesut în pântece: «Eu sunt Domnul , Cel Care am făcut toate lucrurile, Cel Care, singur, a desfășurat cerurile, Cel Care, singur, a întins pământul;