15 «Dar oare poate o femeie să-și uite copilul pe care-l alăptează sau să nu aibă milă de rodul pântecelui său? Și chiar dacă ea ar uita, Eu nu te voi uita!
16 Iată, te-am încrustat în palmele Mele, iar zidurile tale sunt pururi înaintea Mea.
17 Fiii tăi se grăbesc să se întoarcă, iar cei ce te-au distrus și te-au lăsat în ruină se îndepărtează de tine.
18 Ridică-ți ochii și privește în jur! Toți fiii tăi se adună și vin la tine. Viu sunt Eu, zice DOMNUL , că-i vei purta pe toți ca pe o podoabă, te vei împodobi cu ei ca o mireasă.
19 Pentru că ruinele, locurile tale pustii și țara ta devastată vor fi acum prea strâmte pentru poporul tău, iar cei ce te-au devorat vor fi departe.
20 Fiii de care ai fost lipsită îți vor spune chiar în auzul tău: ‘Locul este prea strâmt pentru mine; fă-mi mai mult loc ca să locuiesc!’
21 Atunci te vei întreba: ‘Cine mi i-a născut pe aceștia? Eram fără copii și stearpă, exilată și izgonită. Cine i-a crescut? Eram părăsită și singură, deci de unde sunt aceștia?’»“