5 care vă aprindeți de poftă printre stejari și sub orice copac verde, care vă sacrificați copiii în văi, printre stânci.
6 Idolii din pietrele netede ale văii sunt moștenirea ta; ei, da, ei sunt soarta ta. Lor le torni jertfe de băutură și le aduci daruri de mâncare. Să fiu Eu oare îndurător la vederea acestor fapte?
7 Ți-ai așezat patul pe un munte înalt și semeț și acolo te-ai urcat ca să aduci jertfă.
8 În spatele ușii și al tocului ei ți-ai așezat simbolul păgân. Uitând de Mine, ți-ai dezvelit patul, te-ai suit în el și l-ai făcut primitor. Ai făcut o înțelegere cu ei, le-ai iubit patul și le-ai privit goliciunea.
9 Te-ai dus la Moleh cu untdelemn, ți-ai înmulțit parfumurile, ți-ai trimis ambasadori până departe, i- ai trimis chiar până în Locuința Morților.
10 Ai obosit de atâtea hoinăreli, dar nu zici: ‘Renunț!’ Te afli încă în putere și de aceea nu ești sleit.
11 De cine te-ai înspăimântat și te-ai temut atât, încât să minți, să nu-ți mai amintești de Mine și nici măcar să nu te mai gândești la Mine? Pentru că multă vreme am tăcut, de aceea nu te temi de Mine.