1 După ce S’a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim,
2 și au întrebat: „Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, și am venit să ne închinăm Lui.“
3 Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s’a turburat mult; și tot Ierusalimul s’a turburat împreună cu el.
4 A adunat pe toți preoții cei mai de seamă și pe cărturarii norodului, și a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
5 „În Betleemul din Iudea“, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin proorocul:
6 «Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.“
7 Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, și a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.
8 Apoi i-a trimes la Betleem, și le-a zis: „duceți-vă de cercetați cu deamăruntul despre Prunc: și cînd Îl veți găsi, dați-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui.“
9 După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit și s’a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
10 Cînd au văzut ei steaua, n’au mai putut de bucurie.
11 Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s’au aruncat cu fața la pămînt, și I s’au închinat; apoi și-au deschis vistieriile, și I-au adus daruri: aur, tămîie și smirnă.
12 În urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, și s’au întors în țara lor pe un alt drum.
13 După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt, și rămîi acolo pînă îți voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-L omoare.“
14 Iosif s’a sculat, a luat Pruncul și pe mama lui, noaptea, și a plecat în Egipt.
15 Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.“
16 Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înșelat de magi, s’a mîniat foarte tare, și a trimes să omoare pe toți pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi.
17 Atunci s’a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:
18 „Un țipăt s’a auzit în Rama, plîngere, și bocet mult:Rahela își jălea copiii,și nu voia să fie mîngîiată, pentrucă nu mai erau.“
19 După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,
20 și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, și du-te în țara lui Israel, căci au murit ceice căutau să ia viața Pruncului.“
21 Iosif s’a sculat, a luat Pruncul și pe mama Lui, și a venit în țara lui Israel.
22 Dar cînd a auzit că în Iudea împărățește Arhelau, în locul tatălui său Irod, s’a temut să se ducă acolo; și, fiind înștiințat de Dumnezeu în vis, a plecat în părțile Galileii.
23 A venit acolo, și a locuit într’o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.