1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați.
2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?
4 Sau, cum poți zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău“, și, cînd colo, tu ai o bîrnă într’al tău? …
5 Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
6 Să nu dați cînilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă.
7 Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide.
8 Căci ori și cine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se deschide.
9 Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pîne, să-i dea o piatră?
10 Sau, dacă-i cere un pește, să-i dea un șarpe?
11 Deci, dacă voi, cari sînteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cît mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!
12 Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea și Proorocii.
13 Intrați pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, și mulți sînt ceice intră pe ea.
14 Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sînt ceice o află.
15 Păziți-vă de prooroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinlăuntru sînt niște lupi răpitori.
16 Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini?
17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.
18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.
19 Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat și aruncat în foc.
20 Așa că după roadele lor îi veți cunoaște.
21 Nu orișicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!“ va intra în Împărăția cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N’am proorocit noi în Numele Tău? N’am scos noi draci în Numele Tău? Și n’am făcut noi multe minuni în Numele Tău?“
23 Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v’am cunoscut; depărtați-vă dela Mine, voi toți cari lucrați fărădelege.“
24 De aceea, pe orișicine aude aceste cuvinte ale Mele, și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stîncă.
25 A dat ploaia, au venit șivoaele, au suflat vînturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s’a prăbușit, pentrucă avea temelia zidită pe stîncă.
26 Însă ori și cine aude aceste cuvinte ale Mele, și nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip.
27 A dat ploaia, au venit șivoaiele, au suflat vînturile, și au izbit în casa aceea: ea s’a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.“
28 După ce a sfîrșit Isus cuvîntările acestea, noroadele au rămas uimite de învățătura Lui;
29 căci El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor.